Pledoarie pentru viitorul copiilor nostri
Simplu. Sanatos. Natural. Realizabil
Bibliotecă

Editorial Mamicilasuperlativ.ro

 

Povestea Naturii

Mame de isprava

Pledoarie pentru viitorul copiilor nostri

Week-end-ul trecut asa s-a nimerit ca am fost la 3 aniversari ale unor prieteni de-ai lui Luca.

Evident ca noi, parintii, am incins discutii aprinse pe diverse teme. A fost interesant sa observ o tema comuna celor trei petreceri.

Desi cercurile de parinti si copii de la cele 3 petreceri la care am fost nu se cunosteau, se pare ca adultii aveau aceleasi framantari.

Framantarile parintilor erau urmatoarele:

- pentru ce fel de viitor ne pregatim copiii? in ce fel sa-i crestem astfel incat sa devina cat mai independenti si capabili de a face fata diverselor situatii? ce metoda de parenting este cea mai buna?

Sa va spun cum vad eu toata treaba asta:

Pornesc intotdeauna de la urmatoarea intrebare : "daca eu maine dispar de pe pamantul asta, ce ar trebui sa stie Luca (6 ani si jumatate) ca sa stiu ca va avea o viata implinita, nu va fi un infrant al vietii ci unul care o va trai frumos si din plin"?

Apoi intrebarea urmatoare este cea a parintilor..."deci pentru ce fel de viitor il pregatesc?"

Un viitor in care voi fi langa el sau nu? un viitor in care oamenii se intorc la vechile modalitati de trai (permacultura,traditie, slow life) sau un viitor al inteligentei artificiale (vezi primul robot cu cetatenie si cartea " HomoDeus" a lui Harari)? Un viitor in care omenirea va reusi sa-si creasca nivelul de constiinta sau unul sub spectrul amenintarii violentei si bombei nucleare (conducatorii lumii la ora actuala sunt doi imaturi cu acces la butonul rosu)? Un viitor al consumerismului nesabuit, al sfarsitului resurselor planetei prea chinuite de oameni? Un viitor religios sau spiritual?

Eu personal nu am raspunsuri la toate intrebarile de mai sus...iar sa-l pregatesc pentru ceva anume, punctual, ar fi ca la o loterie. Cine poate spune cu exactitate ce fel de viitor vor avea copiii nostri? Nimeni....Tocmai de aceea am considerat ca cea mai buna premisa de la care pot porni in pregatirea copilului pentru viata (oricum va fi ea) este adaptabilitatea si managementul stresului, intr-un cuvant rezilienta psihologica.

Ce este rezilienta psihologica si de ce o consider cheia in jurul careia construiesc pregatirea copilului pentru viata (iti las mai jos o scurta descriere a ei, clara si concisa, gasita pe site-ul psihologului Claudiu Manea)

- rezilienta psihologica se refera la capacitatea de a trece peste momentele grele din viata noastra, peste suferinte, traume, tragedii sau accidente. Rezilienta semnifica un anume tip de rezistenta psihica si anume acea tarie de a infrunta sentimentele si gandurile asociate cu situatiile dificile prin care trecem.

 - rezilienta psihologica nu presupune sa nu traiesti momente grele ci sa nu ramai neputincios in fata tuturor acestor greutati. Poti simti lucruri precum furie, dezamagire, tristete insa nu lasi aceste sentimente sa te opreasca in loc.

- nu este o trasatura innascuta de personalitate ci este o abilitate care se antrenează. Presupune o serie de tipare de gandire si comportament care se pot invata si antrena.

Ei bine, aceste abilitati care se dobandesc prin antrenament, aceste tipare de gandire si comportament le-am pus ca o lista necesara pentru a-mi atinge scopul enuntat la inceputul articolului: 

- stima de sine/incredere in sine/curaj

- capacitate de comunicare si negociere, de expunere/public speaking/relatii

- responsabilitate

- rezilienta psihologica/flexibilitate/adaptabilitate/recunoasterea si  managementul stresului)

- luarea de decizii

- cooperare 

- educatie financiara

- sanatate si ingrijire personala

- supravietuire/tehnici de prim ajutor/siguranta/hrana

- gandire creativa/creativitate/studiu/chestionarea continua a realitatii

- stapanirea mijloacelor de relaxare/hobby/arte/muzica

- spiritualitate/viziune/misiune/perceptia Sinelui

- intr-un final, prin toate acestea: independenta si starea de implinire/fericire/destul

Cum ti se pare lista? Ti se pare greu de "dotat" copiii nostri cu astfel de resurse? 

In incheiere iti fac o mica dezvaluire "neoficiala" inca. Tot acest concept al pregatirii copilului pentru diverse situatii (de la supravietuire la leadership, de la rezilienta la public speaking etc) l-am muncit din greu si l-am impachetat intr-o minunata tabara de 14 zile pentru copii. O tabara de dezvoltare personala si pregatire a copiilor pentru viata. Mi-am facut o echipa de oameni dedicati, pe diferite domenii si, impreuna, vrem ca in 14 zile sa le implementam acestor copii instrumente, resurse, deprinderi si abilitati ca cele enumerate mai sus, astfel incat, dupa terminarea taberei, parintii sa primeasca acasa niste copii transformati, independenti, pregatiti pentru situatii diverse, echilibrati si stapani pe situatie, buni prieteni cu ei insisi.

Deocamdata atat despre micul meu secret..nu vreau sa spun mai mult pentru ca toti cei cu care am discutat conceptul au fost extrem de incantati si isi vor locurile rezervate, astfel incat am impresia ca pana la definitivare logisticii taberei nu o sa mai am ce face public ca si locuri libere. Atunci cand va fi gata organizarea, tabara va fi lansata public pe http://www.mamicilasuperlativ.ro

Spune-mi, tu cum te-ai gandit sa-ti pregatesti copilul pentru viata? Ce crezi ca ar trebui sa stie el astfel incat tu, ca parinte, sa stii ca i-ai oferit tot ce are nevoie pentru viitorul lui? Cum vezi cele scrise in acest articol? Scrie-mi aici parerea ta, sub articol, pe facebook sau pe mail la mamicilasuperlativ@gmail.com

 

 

Recomanda si altora aceasta pagina!

Distribuie pe Tumblr submit to reddit